16 oct. 2011

Înlocuiţi zahărul cu mierea de albine

În anotimpul rece, frigul de afară ne obligă să consumăm foarte multă energie. De aici nevoia de a mânca mereu ceva dulce. Specialistul Click!, dr. Ovidiu Chiş, expert în medicina tradiţională indiană, vă recomandă câteva soluţii naturale pentru înlocuirea zahărului din alimentaţie.

Gustul dulce este esenţial pentru alimentaţia umană. Avem nevoie de gustul dulce, în cantităţi mai mari sau mai mici, pentru că acesta joacă un rol important în procesul de formare şi dezvoltare a ţesuturilor.

De asemenea, este cel mai hrănitor dintre gusturi, iar în plan emoţional conferă mulţumire şi chiar senzaţia de fericire.

90% din alimentele pe care le consumăm au gustul predominat dulce. Din păcate, avem tendinţa de a „îmbunătăţi” acest gust cu zahăr, sare, piper, oţet şi alte mirodenii.

Dacă ne dorim însă un regim de viaţă sănătos, trebuie să renunţăm la gusturile tari şi să ne educăm gustul spre alimente pure, cu gustul lor mai puţin intens, mai puţin agresiv, aşa cum au fost ele create de natură.

Prin urmare, este indicat să alegem, în locul dulciurilor rafinate, fructele dulci, precum bananele, strugurii, stafidele, smochinele, perele, curmalele, dar şi unele legume care au gustul predominant dulce, ca morcovii sau sfecla roşie.

De asemenea, ar fi bine să înlocuiţi zahărul cu mierea de albine. Aceasta din urmă, folosită în stare proaspătă, neprelucrată termic, reprezintă cel mai bun îndulcitor.

Ceaiuri care ne feresc de raceli

Pentru ca in sezonul rece sa fim feriti de gripe si raceli este necesara o imunitate puternica pe care o dobandim consumand multe fructe si legume.

Pe langa fructe si legume insa, natura, cu bunatatea-i stiuta ne pune la dispozitie o serie de plante care au darul de a fabrica anticorpi si reusesc sa ne fereasca de raceli. Catina, macesele, busuiocul, patlagina sunt plante binecunoscute la noi despre care trebuie stiut ca ajuta la intretinerea si cresterea imunitatii.

Patlagina, care rezista verde sub stratul de zapada si iarna, se foloseste in caz de raceala, bronsite cronice, astm bronsic, ulcer gastroduodenal, laringite, traheite, ulcer varicos, tuse, conjunctivite, diaree. Preparatele din patlagina purifica sangele, stomacul si plamanii, ajuta la scaderea colesterolului din sange si trateaza hipertensiunea arteriala.

In caz de raceala, dureri in gat si in piept, tuse, se pot bea trei, patru cani de ceai de patlagina pe zi. Peste una, doua lingurite de planta uscata si maruntita, se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera vasul si se lasa la infuzat cateva minute. Se strecoara, se indulceste cu miere poliflora sau putin zahar si se bea cald. Ceaiul fierbinte intarzie vindecarea durerilor de gat.

Tinctura de patlagina poate fi folosita timp de doi ani de la preparare. Se umple un borcan cu frunze proaspete de patlagina fara a le indesa peste care se toarna alcool alimentar, tuica sau vodca in asa fel incat sa le acopere. Vasul bine inchis, se lasa la macerat 15 zile, timp in care se agita de cateva ori pe zi. Apoi, se strecoara si tinctura se pastreaza la rece, in sticle mici, inchise la culoare. Se iau cate 10, 15 picaturi sau chiar o lingurita, diluata in apa, impotiva afectiunilor pomenite mai sus.

Busuiocul are in compozitia sa vitaminele A si C, minerale precum calciu si fier, substante care ii confera un efect revigorant deosebit asupra intregului organism. Ceaiul de busuioc energizeaza si vitaminizeaza, de aceea se recomanda in timpul virozelor dar si in perioada de trecere de la un anotimp la altul.

Datorita calitatilor antimicrobiene si antiseptice, preparatele din busuioc, infuzie, sirop, tincture, ulei, se folosesc in multe afectiuni, de la gripe si raceala la bronsite, ulcere gastrice, infectii urinare, nevralgii. Tinctura de busuioc se recomanda in afectiuni pe fond nervos. Infuzia de busuioc se prepara turnand o cana de apa clocotita peste o jumatate de lingurita de planta. Se indulceste cu miere de albine. La nevoie, se pot bea trei, patru cani de ceai pe zi.

Fructele macesului sunt foarte bogate in vitamina C dar si in vitaminele A, B1, B2, P, K , zaharuri, pectine, tanin, acid citric de aceea ceaiul din se recomanda, cate trei, patru cani pe zi, in perioada virozelor. Infuzia din fructe maruntite de macese se recomanda si in caz de anxietate, palpitatii, greturi, viermi intestinali.

Catina, extrem de bogata in vitamina C, se recomanda, in sezonul rece, persoanelor anemice si celor care depun intense eforturi fizice si intelectuale. Catina se consuma, mai ales, sub forma de ceai, preparat din fructe maruntite, si gem ori in combinatie cu miere de albine. In sezonul rece se pot bea cate doua, trei cani de ceai pe zi, indulcit cu miere de albine.